Au trecut alegerile, crăciunul, anul nou, acum e timpul să sacrificăm pentru îngrășarea bugetului cu 166 milioane de euro. De unde să tragi atâția bani dacă nu pe spinarea învățământului și a pensionarilor, în general a derbedeilor, prin restructurări și impozitare de pensii.
Învățasem să nu mă mai mire nimic și când am crezut că sunt imun la orice mâșăvie politică iar am rămas fără cuvinte la practica acestei reforme, bineînțeles pusă pe tavă de primul ministru, noul, nu cel vechi, adică tot Boc.
Generația de sacrifiu ( asta am tot auzit după 90 încoace) a trecut, s-a uscat pentru că s-a cam sacrificat tot ce era de sacrificat, asta am crezut cel puțin până la elucubrațiile de azi ale așa zisei reforme în care FMI-ul îmblânzit de sângele cadrelor didactice și pensionarilor va fi mai îngăduitor cu statul român. Praf în ochi aș spune raportat la datoria de 1000 de euro pe care o are fiecare cetățean asta ar însemna cam 7 euro. Deci încă o zbatere de rezolvare a crizei dar asta doar la nivelul spectacolului TV mereu în atenția publicului ca și cum cineva gândește acolo și din stoarcerea minții lui iese într-adevăr soluția salvatoare. Rămân foarte suspicios ca orice român, cum numai de aici se puteau găsi bani pentru acoperirea a nimic. Însă acest nimic e scump pentru cel care trăiește zilnic dintr-o pensie invizibilă pe cupon sau un salariu de profesor, dar insignifiant pentru bugetul alocat scenelor de pe plajă ale lui Ridzi, pentru zdrăngănicii campaniei electorale și culmea, asta e nouă, pentru Elena Udrea și Radu Berceanu cărora li s-a promis că ministerele domniilor lor să aibă bani suficienți la dispoziție.
Asistăm iar ca în mai toți anii la veșnica mascaradă și de îngenunchiare a fiecărui român. Ce mă surprinde este că fiecare a devenit mai resmnat și ori se închide în tenebroasele emisiuni Bahmuțiene, ori se gândește foarte serios că ar fi mai ideal să plătească impozite oricărui stat din Uniunea Europeană mai puțin România.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu