Obişnuiţi din cărţile de istorie cu marile realizări ale românilor (de parcă eu nu aş fi), am fost imaginaţi ca un popor care a plătit tribut doar din ruşine pentru alţii dar oricum foarte independent, că tot ce ne-a ţinut uniţi ca naţiune a fost limba, cultura şi alte chestii tributare limbajului de lemn. Dar cum se ştie o imagine creată în cărţi de istorie de diferiţi aşa zişi istorici nu aveau de a face cu realitatea. După 89 s-a dovedit că lucrurile sunt mult mai josnice decât am fi crezut. Mămăliga nu explodează decât atunci când se mai face câte un miting în faţa palatului parlamentului doar atât cât ţine autorizaţia de miting sau atunci când un anumit tip de public simpatizează cu cei care au dosar penal pentru şpagă. Dar şpaga face parte din geneza românului care se trage la rându-i din Traian şi Decebal (oricum toate popoarele au o mamă noi avem doi taţi). Un exemplu rămâne protestul împotriva arestării primarului Craiovei, Antonie Solomon unde chiar s-au ţinut slujbe în biserica Ortodoxă pentru sufletul amărât cuprins de grele încercări sau susţinerea de către opinia publică împotriva arestării lui Gigi Becali şi altele la număr. În orice altă ţară civilizată dacă cineva este prins şi condamnat pentru anumite fapte ilicite în special la nivel politic nu mai are ce căuta pe lista candidaţilor în orice campanie electorală. România este ţara în care terciul fiind baza proteică de supravieţuire, se ajunge că indiferent ce ai face poţi fii ales oricând şi preşedinte şi primar, orice.
Cum mă pot mândri că sunt român atunci? Întreb pe toţi care reprezintă 1% din cei 99% de manelişti (asta conform declaraţiilor preşedintelui şi cred că ştie ce spune nu degeaba are analişti şi tot felul de specialişti care să îi prezinte aceste statistici). Vreau un motiv plauzibil care să mă lumineze în ce constă de fapt valoarea mămăligii cu care am fost şi suntem obişnuiţi dar care nu mai explodează ci doar produce dezinterie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu